GHID MEDICAL – TERMENI STOMATOLOGICI PE CARE TREBUIE SA II CUNOSTI

Implantologie – ramura a stomatologiei chirurgicale, responsabila cu suplinirea dintilor lipsa sau cu reconstruirea dintilor sever deteriorati.

Implant dentar – radacina dentara artificiala, realizata din titan si inserata in osul maxilar pentru a oferi un nou suport coroanelor, puntilor sau protezelor dentare. Titanul este cel mai bun material pentru o astfel de lucrare tocmai pentru ca este bine tolerat de organismul uman (osul nu il respinge) si se integreaza armonios, in decurs de 3 pana la 6 luni.

Ortodontie – ramura a stomatologiei responsabila cu profilaxia si tratarea anomaliilor dento-maxilare.

Principiul aparatului dentar

Dintii, de lapte sau permanenti, pot fi repozitionati prin aplicarea unei presiuni bine controlate, intr-o anumita directie, pentru un anumit timp. Acesta este principiul in baza caruia actioneaza aparatele dentare. Un astfel de aparat este un ansamblu de bucati metalice, elastice si sarme plasate pe suprafata dintilor cu scopul de a aplica presiune si de a-i orienta in directia dorita.

Evident, procesul este unul lent si necesita foarte multa atentie. Rezultatele pot deveni vizibile in decurs de cateva luni sau chiar ani. Intreruperea tratamentului poate anula rezultatele obtinute pana atunci, iar odata incheiat tratamentul, trebuie urmat de o perioada de acomodare prin utilizarea unor mentinatoare de spatiu. Dupa ce s-au adus dintii in pozitia dorita, acestia trebuie sa fie fixati pana cand isi stabilizeaza pozitia.

Reguli elementare de igiena

Pe langa ajustarea corespunzatoare a aparatului si purtarea lui cu strictete, conform recomandarilor stomatologice, se impun si niste reguli elementare de igiena. In caz contrar, cariile sau bolile parodontale pot complica si mai mult starea danturii.

Medicul stomatolog va stabili impreuna cu pacientul regulile de igiena, pentru controlarea stricta a placii bacteriene. Se vor recomanda spre utilizare:

  • Perie speciala ortodontica
  • Perie inter-dentara
  • Irigator bucal
  • Ata dentara
  • Apa de gura imbogatita cu fluoruri

In plus, obiceiurile alimentare vor trebui ajustate si ele, pentru a evita orice aliment care poate altera forma aparatului (fara gume, caramele sau bomboane, iar fructele sau legumele consumate crude sa fie cat mai marunt taiate)

Odontologie

Odontologie – ramura anatomiei care studiaza dintii si bolile asociate lor.

Obturatii (plombe) – interventii pentru refacerea structurii dentare afectate de carii. Procedura in 2 pasi ce consta in: curatarea, cu freze, a materialului dentar afectat si umplerea golului cu materiale estetice care reproduc forma si functionalitatea unui dinte sanatos.

Obturatii fotopolimerizabile – obturatii pe baza de materiale estetice care reproduc fidel culoarea naturala a dintilor si care se intaresc sub actiunea unei lampi foto care emite un fascicul special. Se numesc fotopolimerizabile pentru ca, spre deosebire de obturatiile clasice, polimerizeaza eficient si rapid materialul folosit pentru obturatie.

Sensibilitate dentara – reactie dureroasa la stimuli de temperatura (cald/rece) sau gust (dulce/acru) resimtita la nivelul unuia sau mai multor dinti. Se manifesta ca o durere foarte puternica, la nivelul nervilor dintilor, ascutia si brusca. Poate fi cauzata de expunerea dentinei la nivelul radacinilor dintilor, de lipsa unei plombe sau de aparitia unei carii. Se poate trata prin obturatii (in cazul cariilor) si sigilanti dentari sau lacuri fluorurate (in cazul suprafetelor expuse).

Tratament canal – interventie in 3 pasi pentru salvarea unui dinte, ce consta in: indepartarea nervului, obturarea radacinii, refacerea coroanei dentare.

Parodontologie

Parodontologie – ramura a stomatologiei care studiaza bolile degenerative ale tesuturilor ce fixeaza si sustin dintii.

Boala gingivala – afectiune lenta, nedureroasa in prima instanta, identificata adesea abia atunci cand nu prea se mai poate face nimic pentru dinte. Diagnosticarea si tratarea ei in timp util necesita controale stomatologice regulate.

Gingivita – afectiune de natura inflamatorie, care ataca tesutul gingiei prin depunerea de tartru sau placa bacteriana sub acestea. Odata inflamate, gingiile devin mai moi si mai inflamate, foarte sensibile si chiar sangereaza foarte usor, la fiecare periaj. Sangerarea este primul si cel mai clar simptom, care ar trebui sa atraga atentia pentru ca, in mod normal, gingiile nu au de ce sa sangereze la un periaj normal. Tratata corect si in timp util poate fi vindecata. In caz contrar, evolueaza spre boala parodontala.

Parodontopatie – boala paradontala, stadiul cel mai avansat al gingivitelor, prin care structurile care sustin dintele si osul propriu-zis sunt afectate. Este ireversibila si cu toate ca poate fi usor ameliorata printr-o igiena dentara corespunzatoare, netratata duce la pierderea dintilor.

Protetica dentara

Protetica dentara – ramura a stomatologiei care studiaza aplicarea protezelor dentare.

Coroana dentara – lucrare stomatologica din metal, ceramica sau materiale nobile precum aurul, care ofera un invelis protector pentru radacina unui dinte afectat de carii. Coroana imita forma dintelui natural.

Proteza dentara – lucrare stomatologica realizata din diferite materiale, care are rolul de a acoperi pierderea a doi sau mai multi dinti.

Punte dentara – lucrare stomatologica de restaurare prin care se pot inlocui unul sau mai multi dinti ce nu au mai putut fi salvati.

Profilaxie dentara

Profilaxie dentara – ramura a stomatologiei responsabila cu prevenirea aparitiei cariilor dentare si a bolilor parodontale.

Fluorizare – procedura de consolidare a smaltului dentar prin tratament cu fluoruri, menit sa sporeasca rezistenta impotriva cariilor. Un astfel de tratament poate stopa evolutia cariilor aflate in stadiu incipient si chiar le poate face sa dispara, prin remineralizarea smaltului dentar. Fluorizarea se face topic, prin aplicare directa pe dinte a unor formule speciale sub forma de pasta de dinti, gel sau apa de gura. Unele interventii se pot face acasa, altele doar in cabinetul stomatologic.

Sigilare – procedura de acoperire a dintilor cu un film special, din gel, pe suprafetele de contact, adica in zonele cele mai vulnerabile la dezvoltarea cariilor. Solutiile sigilante formeaza o bariera pentru resturile alimentare si bacteriile aferente care, in alte conditii, s-ar fi depus in fosetele si santurile de la suprafata dintilor. Interventia este cu atat mai recomandata la copii, odata cu aparitia molarilor permanenti, la 6 respectiv 12 ani.

Radiologie

Radiologie – ramura medicala de diagnosticare imagistica a afectiunilor dentare.

Radiografie retroalveolara – cea mai simpla si cea mai comuna forma de radiografie, care reda imaginea completa a unui dinte, de la radacina si osul care o inconjoara pana la coroana. Permite identificarea afectiunilor unui dinte, posibilii dinti inclusi si chiar si bolile parodontale.

Radiografie cu film muscat – forma de radiografie menita sa investigheze zonele dintre dinti, inaccesibile la controlul direct.

Radiografie panoramica – forma cea mai complexa de radiografie, care reda intreaga cavitate bucala. Se recomanda pentru evaluarea sanatatii orale, depistarea precoce a unor afectiuni dentare si evaluarile necesare inainte de extractii sau interventii chirurgicale.

Stomatologie estetica

Stomatologie estetica – ramura a stomatologiei responsabila cu mentinerea unui aspect placut al dintilor, in armonie cu fizionomia pacientilor.

Albire dentara – interventie de modificare a culorii danturii pentru indepartarea petelor de pe smaltul dintilor. Se poate face la domiciliu sau in cabinetul stomatologic, dar, indiferent de optiunea aleasa, supravegherea unui stomatolog este recomandata!

Bijuterii dentare – elemente ornamentale din metale nobile si/sau pietre pretioase, ce se aplica in diferite zone ale cavitatii bucale sau direct pe dantura, cu scop pur decorativ si estetic.

Coroane din portelan – forme special concepute intr-un laborator dentar, din portelan, destinate sa mascheze distrugeri ale dintilor, dizarmonii de aliniere sau de culoare.

Inlay-uri / Onlay-uri – interventii de restaurare a plombelor traditionale, ce se desfasoara in laborator.