Pentru Urgente: +40735660655
Open/Close Menu cabinet stomatologic, cabinet stomatologic bucuresti, clinica stomatologica, clinica stomatologica bucuresti, dentist bun, implant dinti, albire dinti, albire dinti bucuresti, stomatologie bucuresti, stomatolog

Cu totii stim ca igiena dentara precara poate provoca aparitia unor carii, afectiuni ale gingiilor si respiratie urat mirositoare. Efectele acesteia pot fi insa mult mai complexe, avand consecinte uneori surprinzatoare pentru probleme de sanatate severe.

Boala Alzheimer

In 2010, cercetatorii de la Universitatea New York au analizat datele colectate in intervalul 1964 – 1984 de la 152 de subiecti danezi, femei si barbati. Studiul de 20 de ani s-a numit Glostrop Aging si a vizat aspecte fiziologice, medicale si orale. La momentul incheierii acestuia, subiectii atinsesera pragul varstei de 70 de ani.

Comparand functia cognitiva a subiectilor de la varsta de 50 de ani pana la 70, echipa NYU a descoperit ca infectia gingivala la varsta de 70 de ani era puternic asociata cu rezultate slabe ale primeia. Cu alte cuvinte, cei care acuzau infectii gingivale aveau de pana la 9 ori mai multe sanse de a obtine un scor mic la testele cognitive.

Chiar daca studiul a luat in considerare factori potential confuzatori, precum obezitatea, fumatul si pierderea dintilor, fara legatura cu inflamarea gingiilor, asocierea cu rezultatele slabe la teste nu a putut fi ignorata.

In 2013, cercetatorii britanici din cadrul Universitatii Central Lancashire au dus mai departe rezultatele studiului din 1984 comparand mostre de tesut cerebral de la 10 pacienti diagnosticati cu Alzheimer si 10 pacienti care nu aveau aceasta boala.

Analiza lor a indicat faptul ca bacteria Porphyromonas gingivalis era prezenta DOAR in tesutul cerebral al pacientilor diagnosticati cu Alzheimer. In mod surprinzator, bacteria Porphyromonas este asociata cu inflamatia gingivala cronica.

Aceeasi echipa a continuat cercetarea si in 2014, cu un alt studiu efectuat de aceasta data pe soareci, iar co-autorul acestui studiu publicat in Medical News Today, Dr. Sim K. Singhrao, a declarat cu aceasta ocazie:

Aceste bacterii mobile pot parasi cavitatea bucala si migra catre creier pe doua cai principale […] Isi pot folosi abilitatea de deplasare pentru a merge direct la creier. O cale este data de nervii care fac legatura dintre radacinile dintilor si creier. Cea de-a doua cale o reprezinta chiar sistemul circulator.

Dr. Singharo da exemplul unui pacient caruia ii sangereaza gingiile, spunand ca in cazul acestuia bacteriile pot patrunde in sange ori de cate ori mananca sau se spala pe dinti.

Cercetatorul continua cu o observatie relevanta:

P. gingivalis este cu atat mai interesanta cu cat are abilitatea de a alege sa nu fie depusa de fluxul sanguin odata ajunsa la splina, ci sa continue traseul prin aparatul ciruclator pana ajunge in zona creierului, adica acolo unde nu exista puncte de verificare a imunitatii. De acolo, se poate dezvolta in interiorul creierului dupa bunul plac. Odata cu inaintarea in varsta, vasele de sange au tendinta de a se largi si de a suferi rupturi.

Probabil cea mai elocventa observatie o reprezinta insasi concluzia acestui studiu, si anume ca „Ipoteza este intarita de rezultatele recente, care demonstreaza ca substantele chimice eliberate de sistemul de imunitate pentru apararea creierului ca reactie la prezenta P. gingivalis afecteaza in mod special neuronii din aria responsabila cu memoria.

Cancerul pancreatic

O echipa de cercetatori din cadrul Harvard School of Public Health din Boston, MA, a fost prima care a indicat dovezi puternice ale legaturii dintre infectia gingivala si cancerul pancreatic, inca din 2007.

Principalele tipuri de infectii gingivale studiate au fost gingivita (care inflameaza tesutul din jurul dintelui) si boala parodontala (care afecteaza tesutul de sustinere a dintilor, osul propriu-zis de la baza dintilor). Dintre acestea doua, doar parodontoza a putut fi asociata cu cancerul pancreatic.

Cercetatorii au analizat rezultatele unui studiu efectuat asupra a 51.000 de pacienti de sex masculin, incepand din 1986. Cu aceasta ocazie au descoperit ca barbatii diagnosticati cu infectii gingivale prezentau un risc cu 64% mai mare de cancer pancreatic, comparativ cu cei care nu au avut niciodata afectiuni gingivale. Riscul cel mai mare il prezentau barbatii care suferisera recent de pierderea dintilor.

Explicatia acestora a fost ca ar putea exista o legatura intre nivelul ridicat de compusi carcinogeni din cavitatea bucala a persoanelor cu infectii gingivale si riscul de cancer pancreatic. Acesti compusi, odata ajunsi in intestine, pot crea un mediu favorabil dezvoltarii acestui tip de cancer.

Important insa este ca nici acel studiu, nici cercetarile ulterioare, din 2012, nu au fost suficiente pentru a putea stabili o relatie de tip cauza-efect. Cu alte cuvinte, se stie ca cele doua sunt interconectate, dar nu se poate spune care dintre ele o cauzeaza pe cealalta.

Bolile cardiace

Daca cele doua afectiuni prezentate anterior inca lasa loc de discutii, legatura dintre igiena dentara si bolile de inima este cea mai clara.

In 2008, in urma eforturilor comune ale echipelor de la Universitatea din Bristol, UK, si Royal College of Surgeons, Dublin, s-a descoperit ca cei care sufera de sangerari gingivale ca urmare a unei igiene orale precare pot avea un risc crescut de boli cardiace.

Cercetatorii au constatat ca riscul de afectiuni cardiace la persoanele cu sangerari gingivale creste pentru ca bacteriile din gura patrund in sange si se ataseaza trombocitelor, crescand probabilitatea formarii de cheaguri . Aceste cheaguri intrerup fluxul sangelui catre inima si declanseaza atacuri de cord.

Dr. Steve Kerrigan, de la Royal College of Surgeons, spune ca „Gura este, probabil, una din cele mai murdare parti ale corpului uman”, coabitand acolo pana la 700 de tipuri diferite de bacteii.

Profesorul Howard Jenkinson, de la Universitatea din Bristol, completeaza:

Bolile cardiovasculare sunt, in prezent, principala cauza de mortalitate in lumea occidentala. Bacteriile orale precum Streptococcus gorodnii si Streptococcus sanguinis sunt agenti de infectare comuni, astfel ca recunoastem astazi infectiile bacteriene ca un factor de risc independent pentru bolile de inima.

Cercetatorii de la Universitatea din Bristol au investigat modul in care bacteriile interactioneaza cu trombocitele reproducand presiunea din interiroul vaselor de sange si al inimii. Echipa profesorului Jenkinson a descoperit ca bacteriile folosesc aceste trombocite ca mecanism de aparare.

Sudand mai multe trombocite la un loc, acestea creeaza un scut in jurul lor. Armura reprezentata de trombocite le apara de atactul celulelor albe si le fac mai greu detectabile pentru tratamentele cu antibiotice.

Si in acest caz, cercetari extinse sunt necesare pentru a putea trasa niste concluzii mai detaliate. Pana atunci insa, ramane clar faptul ca igiena dentara corespunzatoare reduce riscul unei varietati semnificative de probleme medicale.

Asociatia Medicilor Dentisti recomanda periajul zilnic al dintilor, in doua sesiuni de aproximativ 2 minute fiecare. La fel de importante sunt si folosirea atei dentare si a apei de gura!

CategoryNoutati

2014 © Copyright - ANPC CIF: RO16290490 | Reg. Com. J40/5086/2004 | Cont: RO50BREL0002000569170101

Telefon pentru URGENTE    0735 660 655